Colecții Muzeul Civilizației Tradiționale ASTRA

Colecțiile Muzeului Civilizației Transilvane sunt diverse, cuprinzând: port-textile, broderii, păpuşi; obiecte de artă religioasă -icoane, ouă încondeiate, măști, obiecte din lemn, os, fier și ceramică. Aproximativ 20% din totalul obiectelor de patrimoniu, mai exact 9002 piese, sunt înregistrate sub sigla “A” provenind cu certitudine din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii. Muzeul include și colecția aparținând Centrului Cultural Memorial Dr. Telea Bologa din satul Noul Român, comuna Arpașu de Jos.

Colecţia Port- textile a Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA s-a îmbogăţit treptat, ajungând astăzi să cuprindă piese reprezentative, ce reflectă toate zonele etnografice ale ţării, oferindu-ne posibilitatea de a avea o imagine clară a costumului românesc tradiţional, precum şi a modului de organizare al interiorului gospodăriei ţărăneşti. Muzeul sibian deţine bunuri de port popular femeiesc, bărbătesc şi de copii: pentru găteala capului (cârpă neagră, batic, vălitură, pahiol, broboadă, căiţă, maramă, căciulă mocănească, pălărie, clop ş.a.), piese vestimentare care acoperă partea superioară a corpului (cămaşă femeiască: cu „pumnaşi”, cu fodor şi ciocănele, dreaptă sau cu ciupag, cămaşa bărbătească: cu barburi, cu poale, vestă, laibăr, pieptar înfundat şi despicat, cojoc, sarică, glugă, bituşă, bubou, suman), piese vestimentare care acoperă partea inferioară a corpului (fustă, şurţ, cătrinţă, foi, zadii, fotă, opreg, izmene, cioareci sau nădragi, iţari, gaci), încălţăminte (obiele, călţuni, opinci cu nojiţe, ghete, pantofi), piese pentru încins mijlocul (bete, brâu, chimir, şerpar, curea ţintuită), piese de podoabă (lătiţar, lanţ cu cheiţe, salbă, ace de vălitură, mărgele, inele, petece, zgărdane, coliere lungi cu bucăţi de coral şi mărgele din sticlă de murano).

Colecția de Broderii Muzeul ASTRA gestionează una dintre cele mai bogate colecţii de broderii din ţară, cca 10.000 de bunuri. Mare parte dintre acestea sunt cusute separat, pe pânză, şi determinante în ceea ce priveşte localitatea, tehnica, ornamentica şi provenienţa pieselor. Majoritatea broderiilor provin din Ardeal (Zona Sibiului, respectiv Mărginimea Sibiului, 1.917 modele; Ţara Oltului, 2.949 modele; Ţara Bârsei, 583 modele etc.) şi Banat. Dintre acestea 270 de modele au fost colecţionate de Dimitrie Comşa şi publicate în albumul: Din ornamentica română, Sibiu, 1904. Piesele din colecţie reprezintă: modelede cusături redate fiecare separat pe pânză: motive cu pui amplasate pe cămăşile femeieşti (aproximativ 1800 redau motive întâlnite pe iile din Mărginimea Sibiului), de-a lungul mânecii, pe piept, lucrate în cruci, în linii, rupt în punct, cusute pe dos, cu urzitură, pe încreţeală, fire scoase, peste ac, pe după ac, apar şi combinate, cum ar fi: în cruci şi ruptîmpunt, cruci şi peste ac, linii şi pe dos;modele de cusături cojocăreşti brodate pe meşină.

Colecţia de obiecte de artă religioasă ţărănească cuprinde icoane pictate pe lemn şi pe sticlă, cruci, pristolnice, xilogravuri, odoare bisericeşti. Icoanele aflate în colecţia muzeului, pictate pe suport de lemn sau de sticlă, respectă temele iconografice bizantine, deşi, uneori, maniera de interpretare este creativă. Principalele centre de iconari reprezentate în colecţia muzeului sunt cele de la Nicula şi Gherla – Cluj, Laz şi Lancrăm – Alba, Şcheii Braşovului şi Făgăraş – Braşov, Mărginimea Sibiului şi Sibiu. Dintre iconari se remarcă Savu Moga din Arpaş şi Matei Purcăriu Ţâmforea din Cârţişoara.

Patrimoniul muzeului cuprinde şi importante piese ce alcătuiesc recuzita obiceiurilor din ciclul vieţii sau a celor de peste an. Cea mai numeroasă categorie de obiecte o reprezintă ouăle încondeiate, ce vin să depună mărturie despre un meşteşug practicat cândva în toată ţara. Aceste „mici capodopere” vorbesc despre măiestria şi credinţa celor ce le-au creat. Cele mai interesante piese provin din nordul Moldovei şi din zona Vrancei. În Colecţia ASTRA întâlnim ouăle încondeiate de Bran sau din zona Olteniei, deosebit de fastuoase prin simplitatea şi nobleţea armoniilor de roşu, galben, negru şi alb.

Colecţia de Lemn. Os. Fier este reprezentativă pentru întreg spaţiul românesc, cuprinzând piese cu utilizări din cele mai diverse în multiplele domenii ale activităţii umane. Colecţia deţine un număr mare de unelte destinate diferitelor ocupaţii tradiţionale: unelte sau părţi componente utilizate în agricultură (pluguri de lemn, tiocuri pentru gresia de ascuţit coasa, juguri, şei), la cules (grebluţe de afine şi spărgătoare de alune), în apicultură (stupi sau bârg pentru prins albine), la vânătoare (cornuri din os pentru praful de puşcă), ţesut şi prelucrare fibrelor (războaie de ţesut, suluri de la războaie, suveici, spete, iţe, brâgle, zimţi, darace, meliţe, urzitoare, răşchitoare, sucale sau alergătoare pentru urzit cânepa). Instrumentarul pastoral este de o mare valoare artistică datorită formelor, proporţiilor şi decoraţiei. Deosebite sunt căucele lucrate dintr-o singură bucată de lemn şi ornamentate cu motive geometrice în relief. Tiparele de caş sau păpuşarele, tiparele de turtă dulce sau de unt rotunde sau dreptunghiulare, sunt decorate cu crestături adânci în forme geometrice şi/sau vegetale, puternic stilizate. La acestea se adaugă bâtele ciobăneşti şi diversele vase de la stână: cupe de muls, găleţi, crinte, răvare.

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este gestionarul uneia dintre cele mai reprezentative colecţii de furci de tors din ţară, constituită de Octavian Tăslăuanu, figură marcantă a culturii româneşti. De asemenea, se remarcă veritabile piese de mobilier, o mare pondere având mobilierul transilvănean pictat: lăzi de zestre, blidare, dulapuri pentru vase sau alimente (podişoare şi armăroaie). Predomină și instrumentele muzicale de suflat: fluiere, cimpoaie, naiuri, buciume, ocarine, dar şi cu coarde: viori, lăute.

Colecţia de ceramică s-a îmbogăţit treptat, ajungând să cuprindă piese reprezentative pentru centre de olari, astăzi dispărute de pe harta etnografică a României. Piesele existente în colecţie sunt realizate în tehnici diferite: modelate cu mâna, modelate cu roata sau prin presare în tipare. Regăsim în colecţie: ceramică „cu brâie” din Biniş, Baia Mare, Oboga sau Curtea de Argeş; vase pictate înainte de ardere din Bihor şi Banat; ceramică pictată cu cornul şi pensula din Vlădeşti, Horezu, Leheceni, Târgu Lăpuş, Vama, Valea Izei; ceramică imprimată cu „rotiţa” din Marginea; ceramică „cu sigilii” din Oboga şi Româna; vase lustruite cu piatra din Marginea, Poiana Deleni şi Săcel; ceramică angobată din Vlădeşti. Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA mai deţine şi inventarul atelierului de olar: roata pentru modelat, troaca, mezdreaua, cuţitoaia, cornul, gaiţa, râşniţa etc.

Colecția de Grafică documentară și clișee pe sticlă Într-o lume a vitezei, în care totul trece prin noi şi pe lângă noi, fotografia este singura modalitate de a capta Timpul, de a-l suspenda. Colecţia de Grafică Documentară şi clişee pe sticlă din Colecţia Muzeului ASTRA ne oferă o astfel de fărâmă de Timp încremenit pe hârtia fotografică sau pe bucăţile fragile de sticlă.

Surprinse la sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea fotografiile şi clişeele realizate de fotografi celebri, precum Emil şi Josef Fischer, Kamilla Asbóth, Theodor Glatz, Alexander Roşu, Carol Szathmari, Leopold Adler, Rudolf Czeck, Friedrich Kröpfel, Alex. Maierhofer sau August Meinhardt, imortalizează satul românesc, cu precădere pe cel transilvănean, în toate aspectele lui. Adevăraţi artişti, fotografii (re)construiesc în ateliere lor peisaje idilice, în care români, saşi, maghiari şi rromi deopotrivă îşi etalează costumele populare rafinate „pozând” în diferite ipostaze desprinse din viaţa cotidiană.

Deosebita valoare documentară a colecţiei rezidă din diversitatea imaginilor surprinse în afara atelierelor, acolo unde se desfăşoară adevărata viaţă a ţăranilor, pe uliţele satelor, la porţile bisericilor, pe prispa caselor şi la fântânile de la răscruci.