Skip links

Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA

Moștenirea Asociațiunii

Continuator şi păstrător al patrimoniului şi valorilor Muzeului Asociaţiunii, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, parte integrantă a Muzeului ASTRA, aduce în faţa vizitatorilor săi lumea tradiţională a fermecătoarei Transilvanii multietnice. Colecţiile de textile, broderie, ceramică, lemn, icoane şi obiecte de cult, fotografie şi clişee pe sticlă ascund şi se dezvăluie în poveşti. Muzeul, prin întreg patrimoniul său impresionant şi atractiv, însumând cca. 50.000 de obiecte, propune o reîntoarcere spre Frumosul firesc al obiectului tradiţional într-o expunere modernă şi interactivă.

Galerie foto

Vezi mai jos galeria foto a Muzeului Civilizației Transilvane.

De ce să ne vizitezi?

Ziua Universală a Iei

Inițiativă lansată în 2014 în semn de recunoaștere și apreciere a complexității și frumuseții Iei românești, evenimentul se organizeză în fiecare an în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie). Cămașa cu altiță a intrat în patrimoniul mondial imaterial UNESCO pe 1 decembrie 2022, când a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Frumos. Ceramic. Folositor.

Un altfel de târg al olarilor în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în cadrul căruia îi poți cunoaște pe cei mai buni bucătari-olari. Din 2013, evenimentul promovează ceramica utilitară, meșteșugul olăritului și incurajează gătitul de reţete tradiţionale pe vatră deschisă, în vase de lut.

Olimpiada Națională Meșteșuguri Artistice Tradiționale

Dedicat misiunii de salvare a tehnicilor de lucru tradiționale, Muzeul ASTRA a demarat în 1996 un proiect în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu cu scopul de a crește interesul copiilor pentru învățarea meșteșugurilor. Cele mai dibace mâini de copii se întrec sub ochii publicului într-un eveniment-concurs organizat în Muzeul în aer liber în fiecare an, în luna iulie.

Zilele Hungarikum

Festivalul care pune în valoare patrimoniul cultural maghiar este organizat în parteneriat cu Centrul Cultural Maghiar din Sibiu și cuprinde o varietate de activități de înaltă calitate: târg de meşteri populari, expoziții, degustări de produse gastronomice, concerte și activități pentru copii. Vedeta programului este mult așteptatul concurs de gătit gulaș/gulyas la ceaun din zona Târgului de țară din Muzeul în aer liber.

Istoric

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA înfiinţat în anul 1993 pentru a reprezenta cultura şi civilizaţia populară transilvană este, în primul rând, trezorierul valorilor patrimoniale moştenite de la Muzeul Asociaţiunii, primul muzeu “naţional” al românilor din Transilvania, inaugurat la 19 august 1905, la Sibiu, prin strădania membrilor ASTREI.

ASTRA – Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român a luat ființă la Sibiu, în anul 1861, având ca scop propăşirea materială şi spirituală a românilor. Şase ani mai târziu se preconiza înfiinţarea unui Muzeu de însemnătăţi, în scopul cunoaşterii, păstrării, valorizării şi popularizării propriei moşteniri culturale. În anul 1881 se vernisa la Sibiu marea expoziţie a ASTREI, pentru ca mai apoi, în zilele de 19 – 28 august 1905 să se inaugureze, printr-o mare expoziţie etnografică şi cultural – istorică, Muzeul Asociaţiunii, în „noul Palat” din Parcul ASTRA (actualmente sediul Bibliotecii Judeţene ASTRA, corpul A).

Începând cu anul 1950, din considerente ideologice, Muzeul Asociațiunii a fost desființat, întreg patrimoniul deținut fiind transferat către Muzeul Brukenthal, urmând a fi valorificat în anul 1957 (atât cel românesc al Muzeului Asociaţiunii cât şi cel săsesc al Societăţii Carpatine Săseşti), de către Cornel Irimie în cadrul noii Expoziții de artă populară românească a Palatului Brukenthal.

Parte a Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane tratează, distinct, specificul culturii populare româneşti și săseşti din arealul Transilvaniei prin cele două colecții, una de etnografie românească și cealată de etnografie săsească ”Emil Sigerus”, dar și specificul culturii popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală “Franz Binder”. Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA are ca atribuţii principale cercetarea tematică a culturii și civilizației populare din Transilvania; studierea științifică a colecțiilor și valorificarea acestora prin activități specifice, precum publicații, expoziții, evenimente cultural educative, desfășurate în cadrul Muzeului în aer liber, la Centrul Cultural Memorial Dr. Gheorghe-Telea Bologa din localitatea Noul Român, comuna Arpașu de Jos sau la Muzeul Țării Secașelor din localitatea Miercurea Sibiului.

Expoziții

Pavilionul Muzeal Multicultural – PaMM – aflat la intrarea principală în Muzeul în aer liber, este o construcție nouă, modernă realizată prin mecanismul financiar norvegian în cadrul Proiectul „Patrimoniu deschis. Cresterea accesibilitatii publicului la valorile multietnice din patrimoniul Muzeului ASTRA” derulat prin programului PA16/RO12 „Conservarea si revitalizarea patrimoniului cultural si natural european”.

Construcția găzduiește spații pentru expozițiile temporare, spații pentru depozitarea în condiții adecvate a colecțiilor, spații pentru organizarea de conferințe, dar și spații pentru birourile personalului muzeal și oferă facilități pentru primirea vizitatorilor.

Expoziția Cultura populară în opera pictorului Viorel Mărginean

Zbor de lumini, priveliştile muzeului…

Muzeul ASTRA găzduiește în Pavilionul Muzeal Multicultural, în perioada 18.10. 2022 – 10.06.2023, expoziţia retrospectivă „Cultura populară în opera pictorului Viorel Mărginean”.

35 de tablouri impresionante pictate de Viorel Mărginean sunt expuse alături de valoroase obiecte din colecţiile Muzeului ASTRA, realizându-se astfel o delicată oglindire a două spaţii paralele armonios intersectate.

Minunata biserică din Cenade este miezul cald de lumină, atrăgător prin tăcere, simplitate, frumuseţe.

Colecţia de scoarţe, cătrinţe, fote, vâlnice, oprege, marame conturează scenografic şi ilustrează poetic dealurile, munţii, câmpiile, livezile şi grădinile înflorite din peisajele artistului.

Este de amintit deosebita colecţie de 19 furci reprezentând o ideatică pădure, coborâtă atât din pictură, cât şi de la munte. Păsările-suflet, stâlpii de morminte şi maramele rimează metaforic cu imaginile tablourilor.

Expoziţia de tablouri semnate de Viorel Mărginean a fost primită cu inima deschisă, discursul expoziţional oferind etalarea a unor valoroase obiecte de patrimoniu din colecţiie Muzeului ASTRA.

Imaginile expoziţionale dăruiesc un zbor de lumini pe deasupra dealurilor de vâlnice şi a pământurilor de cătrinţe în trepte, în cântecul suav al pădurii de furci. Sunt priveliştile muzeului…

Colecții

Colecțiile Muzeului Civilizației Transilvane sunt diverse, cuprinzând: port-textile, broderii, păpuşi; obiecte de artă religioasă -icoane, ouă încondeiate, măști, obiecte din lemn, os, fier și ceramică. Aproximativ 20% din totalul obiectelor de patrimoniu, mai exact 9002 piese, sunt înregistrate sub sigla “A” provenind cu certitudine din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii. Muzeul include și colecția aparținând Centrului Cultural Memorial Dr. Telea Bologa din satul Noul Român, comuna Arpașu de Jos.

Colecţia Port- textile a Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA s-a îmbogăţit treptat, ajungând astăzi să cuprindă piese reprezentative, ce reflectă toate zonele etnografice ale ţării, oferindu-ne posibilitatea de a avea o imagine clară a costumului românesc tradiţional, precum şi a modului de organizare al interiorului gospodăriei ţărăneşti. Muzeul sibian deţine bunuri de port popular femeiesc, bărbătesc şi de copii: pentru găteala capului (cârpă neagră, batic, vălitură, pahiol, broboadă, căiţă, maramă, căciulă mocănească, pălărie, clop ş.a.), piese vestimentare care acoperă partea superioară a corpului (cămaşă femeiască: cu „pumnaşi”, cu fodor şi ciocănele, dreaptă sau cu ciupag, cămaşa bărbătească: cu barburi, cu poale, vestă, laibăr, pieptar înfundat şi despicat, cojoc, sarică, glugă, bituşă, bubou, suman), piese vestimentare care acoperă partea inferioară a corpului (fustă, şurţ, cătrinţă, foi, zadii, fotă, opreg, izmene, cioareci sau nădragi, iţari, gaci), încălţăminte (obiele, călţuni, opinci cu nojiţe, ghete, pantofi), piese pentru încins mijlocul (bete, brâu, chimir, şerpar, curea ţintuită), piese de podoabă (lătiţar, lanţ cu cheiţe, salbă, ace de vălitură, mărgele, inele, petece, zgărdane, coliere lungi cu bucăţi de coral şi mărgele din sticlă de murano).

Colecția de Broderii Muzeul ASTRA gestionează una dintre cele mai bogate colecţii de broderii din ţară, cca 10.000 de bunuri. Mare parte dintre acestea sunt cusute separat, pe pânză, şi determinante în ceea ce priveşte localitatea, tehnica, ornamentica şi provenienţa pieselor. Majoritatea broderiilor provin din Ardeal (Zona Sibiului, respectiv Mărginimea Sibiului, 1.917 modele; Ţara Oltului, 2.949 modele; Ţara Bârsei, 583 modele etc.) şi Banat. Dintre acestea 270 de modele au fost colecţionate de Dimitrie Comşa şi publicate în albumul: Din ornamentica română, Sibiu, 1904. Piesele din colecţie reprezintă: modelede cusături redate fiecare separat pe pânză: motive cu pui amplasate pe cămăşile femeieşti (aproximativ 1800 redau motive întâlnite pe iile din Mărginimea Sibiului), de-a lungul mânecii, pe piept, lucrate în cruciîn liniirupt în punctcusute pe doscu urziturăpe încreţealăfire scoasepeste acpe după ac, apar şi combinate, cum ar fi: în cruci şi ruptîmpuntcruci şi peste aclinii şi pe dos;modele de cusături cojocăreşti brodate pe meşină.

Colecţia de obiecte de artă religioasă ţărănească cuprinde icoane pictate pe lemn şi pe sticlă, cruci, pristolnice, xilogravuri, odoare bisericeşti. Icoanele aflate în colecţia muzeului, pictate pe suport de lemn sau de sticlă, respectă temele iconografice bizantine, deşi, uneori, maniera de interpretare este creativă. Principalele centre de iconari reprezentate în colecţia muzeului sunt cele de la Nicula şi Gherla – Cluj, Laz şi Lancrăm – Alba, Şcheii Braşovului şi Făgăraş – Braşov, Mărginimea Sibiului şi Sibiu. Dintre iconari se remarcă Savu Moga din Arpaş şi Matei Purcăriu Ţâmforea din Cârţişoara.

Patrimoniul muzeului cuprinde şi importante piese ce alcătuiesc recuzita obiceiurilor din ciclul vieţii sau a celor de peste an. Cea mai numeroasă categorie de obiecte o reprezintă ouăle încondeiate, ce vin să depună mărturie despre un meşteşug practicat cândva în toată ţara. Aceste mici capodopere” vorbesc despre măiestria şi credinţa celor ce le-au creat. Cele mai interesante piese provin din nordul Moldovei şi din zona Vrancei. În Colecţia ASTRA întâlnim ouăle încondeiate de Bran sau din zona Olteniei, deosebit de fastuoase prin simplitatea şi nobleţea armoniilor de roşu, galben, negru şi alb.

Colecţia de Lemn. Os. Fier este reprezentativă pentru întreg spaţiul românesc, cuprinzând piese cu utilizări din cele mai diverse în multiplele domenii ale activităţii umane. Colecţia deţine un număr mare de unelte destinate diferitelor ocupaţii tradiţionale: unelte sau părţi componente utilizate în agricultură (pluguri de lemn, tiocuri pentru gresia de ascuţit coasa, juguri, şei), la cules (grebluţe de afine şi spărgătoare de alune), în apicultură (stupi sau bârg pentru prins albine), la vânătoare (cornuri din os pentru praful de puşcă), ţesut şi prelucrare fibrelor (războaie de ţesut, suluri de la războaie, suveici, spete, iţe, brâgle, zimţi, darace, meliţe, urzitoare, răşchitoare, sucale sau alergătoare pentru urzit cânepa). Instrumentarul pastoral este de o mare valoare artistică datorită formelor, proporţiilor şi decoraţiei. Deosebite sunt căucele lucrate dintr-o singură bucată de lemn şi ornamentate cu motive geometrice în relief. Tiparele de caş sau păpuşarele, tiparele de turtă dulce sau de unt rotunde sau dreptunghiulare, sunt decorate cu crestături adânci în forme geometrice şi/sau vegetale, puternic stilizate. La acestea se adaugă bâtele ciobăneşti şi diversele vase de la stână: cupe de muls, găleţi, crinte, răvare.

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este gestionarul uneia dintre cele mai reprezentative colecţii de furci de tors din ţară, constituită de Octavian Tăslăuanu, figură marcantă a culturii româneşti. De asemenea, se remarcă veritabile piese de mobilier, o mare pondere având mobilierul transilvănean pictat: lăzi de zestre, blidare, dulapuri pentru vase sau alimente (podişoare şi armăroaie). Predomină și instrumentele muzicale de suflat: fluiere, cimpoaie, naiuri, buciume, ocarine, dar şi cu coarde: viori, lăute.

Colecţia de ceramică s-a îmbogăţit treptat, ajungând să cuprindă piese reprezentative pentru centre de olari, astăzi dispărute de pe harta etnografică a României. Piesele existente în colecţie sunt realizate în tehnici diferite: modelate cu mâna, modelate cu roata sau prin presare în tipare. Regăsim în colecţie: ceramică „cu brâie” din Biniş, Baia Mare, Oboga sau Curtea de Argeş; vase pictate înainte de ardere din Bihor şi Banat; ceramică pictată cu cornul şi pensula din Vlădeşti, Horezu, Leheceni, Târgu Lăpuş, Vama, Valea Izei; ceramică imprimată cu „rotiţa” din Marginea; ceramică „cu sigilii” din Oboga şi Româna; vase lustruite cu piatra din Marginea, Poiana Deleni şi Săcel; ceramică angobată din Vlădeşti. Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA mai deţine şi inventarul atelierului de olar: roata pentru modelat, troaca, mezdreaua, cuţitoaia, cornul, gaiţa, râşniţa etc.

Colecția de Grafică documentară și clișee pe sticlă Într-o lume a vitezei, în care totul trece prin noi şi pe lângă noi, fotografia este singura modalitate de a capta Timpul, de a-l suspenda. Colecţia de Grafică Documentară şi clişee pe sticlă din Colecţia Muzeului ASTRA ne oferă o astfel de fărâmă de Timp încremenit pe hârtia fotografică sau pe bucăţile fragile de sticlă.

Surprinse la sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea fotografiile şi clişeele realizate de fotografi celebri, precum Emil şi Josef Fischer, Kamilla Asbóth, Theodor Glatz, Alexander Roşu, Carol Szathmari, Leopold Adler, Rudolf Czeck, Friedrich Kröpfel, Alex. Maierhofer sau August Meinhardt, imortalizează satul românesc, cu precădere pe cel transilvănean, în toate aspectele lui. Adevăraţi artişti, fotografii (re)construiesc în ateliere lor peisaje idilice, în care români, saşi, maghiari şi rromi deopotrivă îşi etalează costumele populare rafinate „pozând” în diferite ipostaze desprinse din viaţa cotidiană.

Deosebita valoare documentară a colecţiei rezidă din diversitatea imaginilor surprinse în afara atelierelor, acolo unde se desfăşoară adevărata viaţă a ţăranilor, pe uliţele satelor, la porţile bisericilor, pe prispa caselor şi la fântânile de la răscruci.

Născută în data de 4 septembrie 1922 în localitatea Gura Râului, Maria Hanzu a fost una dintre cele mai pasionate țesătoare din Mărginimea Sibiului. Talentul și tehnica țesutului le-a moștenit de la mama sa și, pentru dedicare și îndemânare, a fost de-a lungul vremii răsplătită cu diverse premii.

În timp, casa Mariei Hanzu a devenit un adevărat muzeu al tradițiilor din Gura Râului. Printre piesele colecționate se numără și un album de broderii care cuprinde mostre de broderie folosite pentru decorul iilor din Gura Râului.

În anul 2012 acesta a devenit un fragment din patrimoniul Muzeului ASTRA, fiind parte integrantă a colecției de Broderii. Piesele cuprinse în album sunt însoțite de informații privind datarea, detalii privind persoanele care le-au realizat și purtat, amănunte privind denumirile motivelor și a tehnicilor folosite, toate acestea oferind un plus de unicitate colecției.

Valoarea inestimabilă a broderiilor și dedicarea doamnei Hanzu ne determină să facem public albumul de broderii invitându-vă, pe această cale, să vă încântați și să va încărcați sufletul de tradiție, autentic și frumos și mai ales să coaseți inspirate de aceste izvoade.

Digitizarea albumului a fost posibilă cu sprijinul colegiilor de la Biblioteca ASTRA.

Poți vedea poze apăsând aici.
Poți vedea tot albumul apăsând aici.

Fă-ți abonament anual

Apasă pe butonul de mai jos pentru a îți achiziționa abonamentul.