Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA

Loc ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului”. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieşte plimbări de tot felul, de la clasicul mers pe jos, până la un scurt tur cu trăsura, cu sania sau cu barca. Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni să respire aer curat, dar şi să ignore pentru câteva minute sau ore agitaţia obişnuită a oraşului. O vizită în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului are şi această caracteristică de a te face să uiţi cu uşurinţă de problemele zilnice, transpunându-te într-o lume diferită, cu care înveţi treptat să comunici. Este o lume creată demult, de secole, în decursul unei istorii în care românii şi-au creat un spaţiu al lor, care să-i deosebească de alţii, făcându-i să se simtă unici, creativi, conferindu-le un sentiment al statorniciei şi ajutându-i să reziste în faţa celor care au vrut să-i schimbe, într-un fel sau altul.

Povestea Muzeului ASTRA începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu primele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem. „Productele” măiestriei românilor trebuia să reprezinte dovada creativităţii tehnice şi ale hărniciei acestui neam. Prima expoziţie a Muzeului Asociaţiunii, instituţie de la care provine numele ASTRA, a avut loc în 1905.

O simplă plimbare prin cele 96 de hectare ale Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA le descoperă vizitatorilor o imagine a vieţii rurale de pe întreg cuprinsul ţării noastre, manifestată material în peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice. Mai mult decât atât, imaginea este completată şi însufleţită de atelierele meşteşugăreşti, animaţiile muzeale, târgurile şi festivalurile de muzică şi dansuri tradiţionale organizate aici, prin care creaţia populară îşi păstrează autenticitatea, primind în acelaşi timp sensuri actuale pentru se încadra ritmului vieţii noastre de astăzi.

De ce să ne vizitezi

  1. Gospodăria lipovenească din Mahmudia, judeţul Tulcea, reconstituie fidel viaţa de pescar din Delta Dunării, atât prin amplasamentul ei în apropierea lacului din Dumbrava Sibiului, cât şi prin obiectele piscicole expuse.
  2. Gospodăria pastorală din Poiana Sibiului este o locuinţă tipică vechilor ciobani înstăriţi ai Mărginimii Sibiului şi poate fi recunoscută uşor, fiind zugrăvită într-un albastru intens, denumit local mândră mărie.
  3. În gospodăria funcţională de viticultor sas din Şeica Mică, judeţul Sibiu, vizitatorii sunt invitaţi să cunoască îndeaproape obiectele expuse, să se încălzească la gura sobei şi să ia parte la diverse ateliere.
  4. Moara de vânt din Curcani, judeţul Constanţa, nu este doar singura moară cu pânze expusă în muzeu, ci şi ultimul exemplar de acest tip care a supravieţuit în România până în zilele noastre.
  5. Biserica din Dretea, judeţul Cluj, este cel mai vechi monument al muzeului, datând din anul 1672, cu o pictură extrem de bine conservată şi de o însemnată valoare artistică şi utilitară.
  6. Gospodăria de preot din Stăneşti, judeţul Alba, are, conform tradiţiei orale din zonă, o valoare memorială deosebită – se spune că aici a învăţat două clase primare Avram Iancu.
  7. Casa de viticultor din Vlădeşti, judeţul Vâlcea, atrage atenţia prin foişorul său şi soclul înalt din piatră, fiind foarte asemănătoare, aşa cum au remarcat vizitatorii, cu casa ilustrată pe bancnota de 10 lei.
  8. Cele două gospodării din satul gorjean Găleşoaia, astăzi depopulat, sunt reprezentative pentru evoluţia tipologică a caselor din zonă după împroprietărirea ţăranilor în urma primului război mondial.
  9. Etno Tehno Parc este o zonă destinată copiilor, cu machete funcţionale ale unor instalaţii tehnice din muzeu, loc de joacă şi o şcoală din Ticera, judeţul Hunedoara, unde aceştia pot lua parte la ateliere interactive.
  10. La Târgul de ţară, vizitatorii sunt invitaţi să cunoască producători locali şi să participe la ateliere care cuprind, pe lângă preparatele tradiţionale, şi alte segmente de cultură şi civilizaţie populară.

Istoric

Mai mult

Expoziții

Mai mult

Colecții

Mai mult

Share on Facebook