Skip links

Muzeul în aer liber

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale este cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Situat imediat la sud de oraș, pe șoseaua de legătură dintre Sibiu și Rășinari, muzeul conține creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești. Muzeul se întinde pe 96 de hectare, este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora se găsesc peste 400 de construcții. Casele, atelierele și complexele de cladiri sunt presărate printre copacii și în poienile din Dumbrava Sibiului. În jurul unui lac impresionant se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării, iar pe lac sunt expuse mori și poduri plutitoare.

Întreg peisajul natural și spațiu expozițional oferă publicului vizitator posibilități diverse de petrecere a timpului liber și de cunoaștere a patrimoniului material și imaterial. Prin varietatea serviciilor culturale, Muzeul în aer liber este o instituție vivantă deosebit de activă și atractivă în tot timpul anului, un adevărat muzeu viu, un obiectiv turistic de valoare internațională.

Muzeul în aer liber găzduiește anual o multitudine de evenimente și acțiuni culturale care sărbătoresc tradiția și demonstrează creativitatea și eficiența cu care erau valorificate și utilizate resursele naturale în gospodăria țărănească, un adevărat exemplu de bune practici pentru o economie circulară, sustenabilitate și tranziție verde, ca răspuns la noile provocări cu care se confruntă societatea actuală.

Galerie Foto

Vezi mai jos galeria foto a Muzeului în Aer Liber.

De ce să ne vizitezi?

Târgul Creatorilor Populari din România

Din 1983 târgul aduce împreună zeci de meșteri populari și artizani din toate colțurile țării pentru a-și prezenta meșteșugul și obiectele realizate manual în fața a mii de vizitatori. Este cel mai vechi, cel mai longeviv și de amploare eveniment al Muzeului in aer liber.

ASTRA Multicultural

Este singurul eveniment de anvergură din România care sărbătorește diversitatea culturală multietnică. Evenimentul reunește în fiecare an, începând cu 2016, un târg al meșterilor din diverse comunități (români, sași, maghiari, rromi, lipoveni, greci, sârbi, croați, slovaci), un maraton gastronomic cu preparate specifice și un festival de muzică și dansuri tradiționale multietnice.

Ziua Universală a Iei

Inițiativă lansată în 2014 în semn de recunoaștere și apreciere a complexității și frumuseții Iei românești, evenimentul se organizeză în fiecare an în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie). Ia românească a intrat în patrimoniul mondial imaterial UNESCO pe 1 decembrie 2022, când a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Olimpiada Națională Meșteșuguri Artistice Tradiționale

Dedicat misiunii de salvare a tehnicilor de lucru tradiționale, Muzeul ASTRA a demarat în 1996 un proiect în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu cu scopul de a crește interesul copiilor pentru învățarea meșteșugurilor. Cele mai dibace mâini de copii se întrec sub ochii publicului într-un eveniment-concurs organizat în Muzeul în aer liber în fiecare an, în luna iulie.

Târgul de Jucării

Din 2010, sărbătorim copiii și copilăria în fiecare an cu ocazia zilei de 1 iunie într-un loc special amenajat pentru joacă și descoperire. Cei mici se pot bucura de jucăriile confecționate manual de meșteri pricepuți din materiale naturale și pot participa la ateliere, animații, spectacole de teatru, concerte, descoperind că joaca vine de multe ori din lucruri simple.

Școala în satul tradițional

Mici sau mari, cu toții mai avem ceva de învățat atunci când vine vorba despre satul tradițional și secretele lui. Dacă vrei să retrăiești atmosfera din vechile școli rurale, dacă vrei să te (re)conectezi la tradiții într-un mod proaspăt și contemporan, ai toată vara la dispoziție. Îți propunem ateliere de creativitate, de îndemânare, de descoperire, având atenta îndrumare a meșterilor populari, dar și nenumărate ore de joacă și de experimentare, spectacole de teatru sau ateliere muzicale.

Frumos. Ceramic. Folositor.

Un altfel de târg al olarilor în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în cadrul căruia îi poți cunoaște pe cei mai buni olari-bucătari. Din 2013, evenimentul promovează ceramica utilitară, meșteșugul olăritului și incurajează gătitul de reţete tradiţionale pe vatră deschisă, în vase de lut.

ASTRA Rock

Festivalul ASTRA Rock reprezintă un eveniment inedit, complet și complex ca ofertă culturală care iși propune să prezinte meșterii populari și produsele lor atent meșteșugite unei noi categorii de consumatori culturali – publicul pasionat de muzica rock. Printr-un program artistic divers și dinamic Festivalul facilitează comunicarea patrimoniului, Muzeul în aer liber devenind o scenă interactivă, în care vizitatorii vor cunoaște atelierele meșteșugărești tradiționale, în așteptarea concertelor live susținute de artiștii lor preferați.

Târgul de țară

Locul unde gastronomia din toate colțurile țări, cu ocazia unor evenimente punctuale, vă așteaptă să o degustați, să o înțelegeți și să participați activ la atelierele gastronomice. Promovăm micii produdători, implicăm comunitățile locale și încurajăm consumul produselor proaspete și de sezon, uneori culese chiar din grădinile muzeului.

Istoric

Povestea Muzeului în aer liber începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu primele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem. Prima expoziţie a Muzeului Asociaţiunii, instituţie de la care provine numele ASTRA, a avut loc în 1905.

Muzeul etnografic în aer liber a debutat în anul 1963 ca un "muzeu al tehnicii populare", ambiționând, prin proiect, să ilustreze intreaga creație tehnică populară tradițională din România. Muzeul a fost deschis publicului în 1967 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare.

Muzeul in aer liber a fost împărțit inițial în 4 sectoare tematice expoziționale: 1.Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, 2.Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime, 3.Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile, 4.Transporturile tradiționale. Muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional tradițional, de la culesul din natură, la ocupațiile generale și specializate, de la îndeletnicirile gospodărești, la meșteșugurile sătești de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile țărănești" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele tractate (târâte sau rulate) și flotante.

Un sistem instrumentar manual, de o varietate tipologică impresionantă, acoperă cvasitotalitatea ocupațiilor tradiționale: vânătoarea și pescuitul (în Delta Dunării), agricultura (de șes, de deal și de munte) și păstoritul (în hotarul satelor agricole, în zona fânețelor, în așezările de deal și cele risipite, de munte, pâna la stânile din golul alpin), pomicultura (cu "industria" oțetului și a țuicăritului), viticultura (cu industria vinăritului) și uleitul. Sunt reprezentate meșteșugurille sătești: țesut (lânar, mătăsar, cânepar, trăistar - păr de capră) și împletit (frânghierit), cojocărit și pielărit, olărit și pietrărit, minerit (aurifer), fierărit și clopotărit, urmate de meșteșugurile lemnului (dulgherit, măsărit, tâmplărie, rotărit, dogărit, spătărit) și confecționarea instrumentelor muzicale (de suflat și cu coarde), ale prelucrării cerii (boștinărit și lumânărit) și a stufului (rogojinărit), demonstrând o complexitate tehnic-meșteșugărească impresionantă.

Categoria "monumentelor de tehnică populară" provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș excelează prin marea varietate tematică: mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice.

În 1971 s-a decis și s-a început adăugarea de gospodării țărănești și ateliere meșteșugărești. Monumentele de arhitectură populară prezintă, îndeosebi în ceea ce privește construcția caselor, o diversitate a tipurilor regionale (planimetrie, elevație, tehnici de construcție, sisteme decorativ-arhitectonice, instalații de încălzit, organizarea interiorului, mobilier) ce demonstrează funcționalitatea și ergonomicitatea excepțională a spațiului construit. Arta populară este, de asemenea, prezentă atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, fie că este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticlă, mobilier funcțional sau recuzită religioasă.

Muzeul Tehnicii Populare (1963-1989) a cumulat cea mai complexă colecție de monumente de arhitectură și tehnică populară din România și o vastă arhivă documentar-științifică și tehnică (grafică, fotografică, filmografică) despre universul creației tehnice țărănești, preindustriale, din România.

În anul 1990, a fost adăugat un sector nou, destinat monumentelor de utilitate publică și socială. Au fost aduse și date în funcțiune, animând întreg sectorul pentru public, două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc și un "loc de popas", o popicărie și două remize de pompieri, un scrânciob și chiar o "casă de vrăjitoare", muzeul sibian devenind un adevărat "muzeu al civilizației populare tradiționale din România".

În același an (1990) muzeul primește acordul pentru atribuirea cognomenului ASTRA și aprobarea Ministerului Culturii pentru modificarea denumirii, Muzeului Tehnicii Populare devenind Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA.

Gestionând un patrimoniu material și imaterial complex, alcătuit din colecția Muzeului in aer liber, colecția Muzeului Civilizației Transilvane, Colecția de etnografie săsească Emil Sigerus, Colecția de etnografie universală Franz Binder, în anul 2001 Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA se transformă în Complexul Național Muzeal ASTRA.

Încă de la început, Proiectul tematic al Muzeului în aer liber a fost un model de concept grandios și un exemplu de viziune strategică, inovatoare, fundamentat pe dorința de salvare, păstrare și protejare a identității culturale a poporului român. Astăzi, dinamica și dezvoltarea muzeului urmează aceleași principii, Muzeul ASTRA devenind un reper, dar și un factor de schimbare pentru sectorul cultural românesc.

Trasee de vizitare

În vederea creșterii accesibilității simbolice a publicului la valorile multietnice, Muzeul ASTRA a dezvoltat un circuit de vizitare intitulat „Calea minorităților etnice’’. Muzeul în aer liber deține în cadrul colecției sale 15 monumente ce aparțin unor minorități etnice din România, fiecare prezentând și ocupațiile tradiționale specifice pe care le-au avut proprietarii lor, în concordanță cu proiectul tematic al muzeului.

Prin Proiectul „Patrimoniu deschis. Cresterea accesibilitatii publicului la valorile multietnice din patrimoniul Muzeului ASTRA” derulat în cadrul programului PA16/RO12 „Conservarea si revitalizarea patrimoniului cultural si natural european”, aceste monumente au fost reconstruite, restaurate, conservate impreună cu inventarul de obiecte specific și au fost valorificate prin crearea unui circuit de vizitare tematic, interactiv și prin dezvoltarea unui program interdisciplinar de animații culturale, organizat cu scopul promovării patrimoniului cultural tangibil și intangibil al minorităților.

Odată ajunși în Muzeul în aer liber puteți cunoaște patrimoniul multietnic explorând următoarele gospodării și instalații tehnice:

Gospodăria de pescar, Mahmudia, judeţul Tulcea – lipoveni

Cherhanaua, Mahmudia, judeţul Tulcea – lipoveni

Ghetaria, Mahmudia, jud. Tulcea – lipoveni

Zdrobitoarea şi teascul de fructe, Roşia, judeţul Sibiu – saşi

Teascul viticol medieval, Vinţu de jos, judeţul Alba – saşi

Teascul cu masa de piatră “roman”, Cristian, judeţul Sibiu – saşi

Teascul de zdrobit seminţe de in, Cristian, judeţul Braşov – sași

Moara cu cai, Sâmpetru, judeţul Timiş – şvabi

Moara cu ciutură şi admisie prin butoni, Sviniţa, judeţul Mehedinţi – sârbi

Moara de vânt joasă, Enisala, judeţul Tulcea – turci – tătari

Moara de vânt cu pânze, Curcani, judeţul Constanţa – turci – tătari

Gospodăria-atelier de rudari din satul Poiana, comuna Perisani, judeţul Vâlcea – rromi

Ciocanul hidraulic, Rimetea, judeţul Alba – maghiari

Gospodăria de miner sărar, Sărățeni, Sovata, județul Mureș – maghiari

Gospodăria-atelier de olar, Corund, judeţul Harghita – secui

Program menit să pună în valoare patrimoniul material expus în Muzeul în aer liber, patrimoniul imaterial din spațiul românesc, stabilind conexiuni multiple între generații și perspective noi asupra lumii satului cu inserții de instalații artistice, de text, video și sound design, lumini. Proiectele se bazează pe documentări de teren care actualizează informația de arhivă și ajută publicul vizitator să înțeleagă situația actuală a peisajului cultural și a patrimoniului imaterial din mediul rural prin mărturii directe și prin decupaje de real care oferă chei multiple de înțelegere și receptare. Acțiunile trimit vizitatorii către comunități prin intermediul unor punți culturale creative și ludice. Toate demersurile integrate în acest program au la bază patrimoniul deținut de muzeu, istoricul cercetărilor de teren, arhiva foto-video documentară și bibliografia de specialitate aferentă fiecărei teme abordate.

Expozițiile atelier pot fi experimentate în următoarele gospodării din Muzeul în aer liber:

Soarele din farfurie, Gospodăria de olar din Horezu

Pământul și oamenii Găleșoaiei, Gospodăriile  de olar din Găleșoaia

Din ceea casă spre ceea lume, Gospodăria de straie vâltorite din Săpânța

Dincolo de masca fericirii, Gospodăria de dogar din Nereju

Colecții

Primul monument reconstruit în muzeul din Dumbrava Sibiului, în 1963, este moara din Dăbâca, o moară hidraulică cu aducțiune inferioară, o construcție fascinantă de la sfârșitul de secol XVIII, cu un spațiu destinat instalației de măcinat și un altul pentru camera de locuit. Bârnele sunt cioplite într-o tehnică veche, aproape dispărută din România. Moara din Dăbâca deschide colecția de mori din muzeu, colecție care a fost dezvoltată în anii următori și care este unică în europa. Aceasta moară a fost elementul simbol, reprezentativ al Muzeului Tehnicii Populare, regăsindu-se în sigla muzeului în perioada 1963 – 1989.

Colecția mulinologică este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentând toate tipurile energetice de mori cunoscute în spațiul Euro-Asiei, cu excepția "morilor mareice". Complexitatea colecției constă în diversitatea energetică și a tipurilor constructive. În Muzeul în aer liber sunt expuse mori de mână, "cu cai", de apă (cu una, două, trei și șase instalații) și de vânt, cu construcții fixe pe sol, sau plutitoare pe vase, cu transmisie directă sau cu angrenaj de transmisie (într-o treaptă sau în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă (morile "olandeze").

Din colecția de mori evidențiem următoarele instalații: o invenție româneacă, Moara cu Alvan din Sălaj, moara cu cai din Timiș, moara cu 6 ciuturi din Găleșoaia, singura salvată în contextul european al instalațiilor de măcinat de acest tip și moara de la Bumbuiești, acționată de puterea umană.

Morile plutitoare de la Luncăcești, județul Maramureș și din Munteni, județul Vâlcea sunt unice la nivel național și printre puținele reprezentate în muzeele în aer liber europene. Nu mai vormbim de colecția de mori de vânt din Dobrogea, care surprind etapele evolutive în construcția instalațiilor care folosesc energia eoliană.

Casa din Vlădești, județul Vâlcea, datată 1837, o regăsiți pe bacnota de 10 lei. Impresionează prin parterul din piatră tesută cu mortar, ferestrele de mici dimensiuni, folosite pentru apărare și salba de stâlpi decorați de la foișor. Apropo, este foarte instagramanbilă.

Cea mai mare casă din lemn de stejar din sud-estul Europei, unde se găsește? Ați ghicit, în Muzeul ASTRA. Este vorba de casa din localitatea Almaș, județul Arad, construită acum 3 secole, mutată de trei ori, după cum se muta și satul. În gospodărie, cotețul pentru porci vă prezintă două rase de porci, autohtoni, magalița și Bazna care vă introduc în atmosfera bătăturii de altădată.

Capela Sixtină a bisericilor de lemn din România, o puteți vizita în sectorul olărit. Este vorba de Biserica din Dretea, datată 1672, de altfel cel mai vechi monument din colecția Muzeului în aer liber. Impresionează prin armonia proporțiilor și pictura pe o singură bucată de pânză realizată în 1742, pe peretele naosului.

În sectorul tematic destinat mineritului puteți vedea o casă construită în anul 1957 pentru care s-a folosit o tehnică specifică anilor 1850. Casa este din Dragu-brad, un crâng reprezentativ pentru zona munților Apuseni, depopulat la începutul anilor 2000. Interiorul casei este atipic amenajat prin prezența unei instalații care ilustrează memoria locului, a oamenilor și a utilizării sustenabile a resurselor. O poveste care abia așteaptă să fie spusă!

Casa celui mai bogat român din zona Roșia Montană o identificați în proximitaea zonei Etno Tehno Parc, vorbim de casa din Corna, jud. Alba, construita în 1836, cu un gard din piatră zidită la rece. Se utiliza piatra rezultată din exploatarea auriferă de la șteamp, pe care îl vedeți mai jos de casă. Este vorba de șteampul din Abrud, localitate unde se practica extragerea aurului din rocile din zonă.

Casa din Bălănești, județul Gorj este unică în contextul arhitecturii din lemn de stejar din Europa. Edificată la mijlocul secolului al XVIII-lea prezintă exemplul concret de durabilitate și utilizarea sustenabilă a resurselor lemnoase, prin respectarea unor reguli simple legate perioadele de tăiere și tehnca de lucru. Planul de la etaj în formă de L cu trei încăperi demonstrează ingeniozitatea meșterilor gorjeni, sursă de inspirație pentru marele sculptor Constantin Brâncuși.

Manuale Didactice vechi

Muzeul ASTRA deține o colecție de manuale și materiale didactice vechi, pe care le puteți admira aici, în format digital, (re)descoperind copilăria de altădată și specificul epocii respective. Pe această cale facem apel către aceia dintre dumneavoastră, care dețineți manuale, materiale didactice, jocuri vechi, să contribuiți cu donații la completarea colecției noastre. Pentru datele de contact consultați pagina Contact, Muzeul în aer liber.

Fă-ți abonament anual

Apasă pe butonul de mai jos pentru a îți achiziționa abonamentul.