Materiale didactice de altădată

Muzeul ASTRA deține câteva manuale și materiale didactice vechi, unele achiziționate prin programul „Școala în satul tradițional”. Le puteți admira aici, (re)descoperind copilăria de altădată și specificul epocii respective. Ne puteți ajuta pentru a ne completa colecția, prin donații. Manualele și alte materiale didactice (hărţi, atlase, planşe etc) vor fi postate aici, pentru ca de ele să se bucure și generațiile actuale și viitoare.

Geografie

Geografia pentru școlele poporale, partea primă, pentru clasele III și IV, 1900

Acesta cel mai valoros manual, din punct de vedere istoric, pe care îl deține Muzeul ASTRA. Un manual de geografie pentru școlile primare din Transilvania, unde limba de predare era cea română. Autorul este celebrul Vasile Goldiș, unul din principalii artizani ai Unirii Transilvaniei cu România. Pe coperta  a II-a și pe pagina 1 observăm numele celui care a deținut manualul: Vasilie Blaga, rudă cu Lucian Blaga, originar din Lancrăm. Acesta a fost învățător, inclusiv la Brașov, locul unde este tipărit manualul de față. Să nu mire sau să irite formulările din manual – Transilvania era parte a Ungariei, aceasta era patria lor, a elevilor care învățau pe atunci, după acest material.

38 Downloads

Geografia României pentru clasa III-a primară urbană și divizia III-a rurală (anul I), ediția XIV-a, 1920

Unul dintre autorii manualului este celebrul Petre Dulfu (1856-1953), autor a numeroase manuale, opere literare și cu o bogată activitate didactică. Dar poate este și mai celebru pentru opera sa, „Isprăvile lui Păcală”, în versuri. Manualul surprinde situația cu 76 de județe, cât a avut România între 1919-1925 (la reorganizarea din 1926 au rămas 71). Greșeala este omenească, la pagina 46 este omis a fi enumerat, la județele Moldovei, județul Tutova (dar apare pe harta de la pagina 45). La paginile 69 și 91 sunt două hărți cu situația anterioară anului 1918. Dar dat fiind faptul că trecuse puțin timp de la modificările teritoriale, nu s-au înnoit toate hărțile necesare.

34 Downloads

Carte de geografie – România, pentru clasa a III-a primară a școalelor rurale și urbane, 1926

Față de manualul din 1920 pentru aceeași clasă, observăm modificările din prezentul manual: acesta surprindea noua împărțire administrativ-teritorială a României, valabilă din 1926, cu 71 de județe. Dar pe lângă aceasta, manualul este diferit prin faptul că autorii (diferiți față de manualul din 1920), au alt stil. Față de manualul din 1920, acesta are 10 planșe în color, dar, în opinia noastră, manualul vechi era mai pe înțelesul elevilor de clasa a III-a și mai bine structurat. În manual, la anumite pagini, se observă mici însemnări cu creionul, al unui elev, indicând data (10 X la pagina 11, 21 X la pagina 13, 24 X la pagina 15 etc).

32 Downloads

Atlas geografic pentru școalele primare (clasele III-VII), 1935

Atlasul este realizat în atelierele celebrului Institut Cartografic „Unirea” din Brașov. După 4 ani de la tipărire, au fost adăugate hărți care ilustrau noua realitate tristă din Europa: între hărțile 29 și 30 este harta Slovaciei, stat apărut în 1939, după ce o parte a Cehoslovaciei a fost încorporată abuziv Germaniei. Între hărțile 33 și 34 a fost lipită harta cu noua întindere a Germaniei, în 1939. O mână de copil a realizat completări pe unele hărți, cum ar fi cea de la nr. 3, unde au fost trasate noile granițe ale României, în urma pierderilor teritoriale din 1940. Ultimele două hărți sunt din anii 1968-1981, găsite în acest atlas.

64 Downloads

Continentele fără Europa și America de Nord, pentru clasa II-a secundară și normală, ediția a III-a, 1938

Clasa a II-a secundară este echivalentul clasei a VI-a din prezent. Pe prima pagină este indicat tirajul (doar 1500 exemplare),  anul primei ediții (1936) și a anului școlar pentru care s-a tipărit ediția a III-a, 1938-1939. De asemenea, la pagina a doua găsim semnătura autorului și numărul exemplarului. Pe coperta a IV-a este o listă a manualelor realizate de către același autor, profesor în Slatina, în anul 1938.

44 Downloads

Geografia României pentru clasa a III-a primară, 1941

Manualul are un nivel ridicat pentru clasa a III-a primară, surprinzător pentru zilele noastre. Se observă tragedia României de atunci dar și mesajul patriotic emoționant: nord-vestul Transilvaniei nu mai făcea parte din România, ca urmare a Dictatul de la Viena din august 1940, dar este inclus (hașurat) în granițele României Mari. Basarabia și nordul Bucovinei de abia fuseseră recuperate prin luptă de la sovietici.

99 Downloads

Geografia României pentru clasa a III-a primară, 1942

Ediția din anul 1942 este destul de mult modificată față de cea din anul 1941. România intrase în război din 1941, pentru recuperarea teritoriilor pierdute, acesta mesaj fiind exprimat prin unele imagini și texte. Mulți dintre copiii care au învățat după acest manual aveau tații plecați pe front sau chiar au trăit în satele sau orașele care au suferit direct ororile războiului. Manualul este o raritate, păstrând inclusiv portretele Regelui Mihai I, Reginei Mamă Elena și a mareșalului Ion Antonescu.

55 Downloads

Biologie

Atlas botanic cuprinzând 586 de gravuri în culori, grupate în 42 de planșe duble și un text explicativ, Editura Cartea Românească, București, 1930

Atlasul, editat la celebra editură din perioada interbelică, „Cartea Românească”, uimește prin frumusețea planșelor. Introducerea este semnată de către Ion Simionescu (1873-1944), membru al Academiei Române, autor a peste 1600 de lucrări științifice. Pe coperta II găsim și prețul din epocă al atlasului, 360 de lei. Față de atlasul botanic din perioada comunistă, cel din 1930 nu este atât de elaborat, cuprinzând mai puține informații, dar este o realizare remarcabilă pentru epoca sa.

19 Downloads

Botanica pentru gimnazii, licee, școli normale, seminarii, școli militare, clasa a II-a, 1935

Conform numărătorii din epocă, clasa a II-a de liceu (sau secundară) era clasa a VI-a din prezent. Dacă în ultima parte a perioadei comuniste și după 1990 botanica se studiază în clasa a V-a și zoologia în a clasa VI-a, în perioada interbelică era invers. În mare parte din perioada regală gimnaziul a avut 3 clase, nu 4, de aceea mulți dintre bunicii sau străbunicii noștri aveau 7 clase absolvite. În Prefață (paginile 3-4), se justifică schimbarea metodei de predare a botanicii. Manualul surprinde astfel o reformă și o evoluție a programei școlare, dar și stabilitatea învățământului, manualul aflându-se la a XXII-a  ediție (așadar prima ediție a fost în anul 1914).

49 Downloads

Anatomia, fiziologia și igiena omului pentru clasa IV secundară, ediția a III-a, 1937

Manualul a fost aprobat de către Ministerul Instrucțiunii la 2 aprilie 1935, așadar ediția a III-a este databilă în anul 1937. Clasa a IV-a secundară din epocă este echivalentul clasa a VIII-a de azi, sistemul de împărțire fiind: clasele I-IV primare și I-VII secundare, în total fiind 11 clase preuniversitare, în perioada interbelică. De altfel, de atunci și până în prezentă anatomia se studiază mereu în clasa a VIII-a (cu diferitele ei numerotări, în funcție de epocă).

58 Downloads

Mărfuri de origine vegetală cu cunoștinți de botanică pentru clasa a II-a a liceelor comerciale de băeți și fete, conform noii programe analitice, ediția a IV-a, 1943

Clasa a II-a de liceu era defapt clasa a II-a gimnaziului (fapt explicat și la pagina 3, în „Prefață”), echivalentului clasei a VI-a din prezent, gimnaziul fiind prima parte a liceului sau a studiilor secundare. În zilele noastre, unul dintre principiile didacticii moderne este acela al îmbinării teoriei cu practica. După cum putem observa, prezentul manual respecta acest principiu.

49 Downloads

Lecțiuni de zoologie pentru clasa a I-a de liceu, școli normale, seminarii, 1944

În perioada regală, clasa I de liceu (sau secundară) era clasa a V-a din zilele noastre. Clasele primare erau 4, iar cele liceale (sau secundare) erau 7 sau 8. Gimnaziul era prima parte a liceului, cu 3 sau 4 clase. Pe atunci, pentru un copil, manualul de zoologie era unica ocazie de a observa animale pe care nu le vedea în mediul înconjurător. Unele afirmații din manual stârnesc azi zâmbete, cum ar fi faptul că maimuțele au patru mâini (pagina 13).

44 Downloads

Botanica pentru clasa a II-a, gimnaziul unic, ediția a XIX-a, 1946

Manualul se afla la a XIX-ediție, prin urmare prima ediție a fost tipărită în anul 1928. Clasa a II-a de gimnaziu este clasa a VI-a din zilele noastre. Unul dintre autorii manualului, Ion Simionescu (1873-1944), este celebrul academician, președinte al Academiei Române între 1941-1944, geograf, geolog, paleontolog, autor a peste 1600 lucrări științifice. Evident, la data tipăririi ediției de față era decedat de 2 ani.

49 Downloads

Limba Română

Limba română pentru clasa a III-a secundară, 1946

Este prima ediție a respectivului manual. Clasa a III-a secundară este clasa a VII-a de azi. Cum gimnaziul avea 3 clase în epocă, clasa a III-a secundară era ultima din ciclul gimnazial. Poezia de la paginile 30-31 nu putea decât stârni zâmbete elevilor de atunci. Eroul haiduc din poezia „Groza”, de Vasile Alecsandri, avea același nume cu Petru Groza, prim-ministrul României între 1945-1952, „tovarăș de drum” al comuniștilor. Influența propagandei pro-sovietice este deja vizibilă, de exemplu în textul de la pagina 87, „Aspecte din U.R.S.S.”, semnat de către Mihail Sadoveanu, personaj care va căpăta, în noiembrie 1946, funcția de președinte al Adunării Deputaților.

51 Downloads

Limba română. Manual unic pentru clasa a VIII-a medie. Partea I-a. Noțiuni de teoria literaturii, Editura de Stat, 1949

În anul 1948 se adopta prima lege a învățământului, din timpul regimului comunist. Printre modificări s-a numărat și redenumirea învățământului secundar (gimnaziu + liceu) în învățământ mediu. Prin urmare, clasa a VIII-a medie era ultima clasă, clasa a XII-a din zilele noastre. La pagina 3 observăm stema Republicii Populare Române, uzitată între aprilie 1948 – septembrie 1952, când i se adaugă steluța din mijlocul razelor de soare, în partea superioară.

47 Downloads

Matematică

Aritmetică pentru clasa a III-a primară, 1947

Manualul are un nivel ridicat, raportat la zilele noastre. Din manual lipsesc paginile 73-74. La pagina 72 sunt amintite monedele și bancnotele în uz, indicând nivelul mare al inflației la care se ajunsese în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial. Inflația și valorile prețurilor au fost mai mari ca în anii 1990-2005. Din acest punct de vedere, informațiile din manual se vor perima rapid: după tipărirea manualul va intra în uz și bancnota de 5 milioane lei, dar în august 1947 are loc o „stabilizare” monetară, prin care, în principiu, 20.000 lei vechi deveneau 1 leu nou. Vor fi emise noi monede și bancnote. Printre altele, anul 1947 a fost un an trist pentru România, din cauza foametei din 1946-1947, cauzată de secetă și urmările războiului.

66 Downloads

Hărți

Harta administrativ-politică a României, 1919-1925

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar. Prezentă de față prezintă situația cu 76 de județe, dintre anii 1919-1925. Cele din Transilvania păstrau delimitarea teritorială a vechilor comitate. În Bucovina s-a menținut vechea împărțire administrativă, în județe mici, care au fost comasate prin Legea din  1925.  Se  observă  că  în  acea  perioadă, Jimbolia era cuprinsă în granițele Iugoslaviei. În anul 1924 s-a definitivat granița cu acest stat și Jimbolia a intrat în hotarele României. Pe hartă este marcat județul Caraș-Severin care în 1925 a fost divizat în județele Caraș și Severin. De asemenea multe alte județe aveau granițe diferite.  De exemplu:  județul Făgăraș a înglobat până în 1925 și Brănimea – astfel românii nu erau majoritari în județul Brașov.

18 Downloads

Harta administrativ-politică a României, 1926-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar. Județele care au existat până în anul 1950 erau mult mai legate de tradițiile locale, etnografice, istorice și geografice. Eșalonul administrativ-teritorial intermediar, între comună rurală și județ, era plasa (la plural plăși). Între 1950-1968 au existat regiuni, divizate în raioane, după modelul sovietic. Actualele județe, înființate în 1968, nu au legătură cu județele tradiționale. Unele dintre acestea aproape coincideau cu zonele etnografice și aveau o puternică identitate locală (de exemplu județele Muscel, Făgăraș, Târnava Mare). Harta de față reprezintă situația din anii 1926-1940. O mănuță de copil, a trasat cu creionul roșulinii paralele peste Basarabia și Bucovina și a scris „Republica Moldovenească”, probabil după prima pierdere a acestor teritorii, în anul 1940.

16 Downloads

Harta fizică a României, 1926-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar. După cum se observă în josul hărții, aceasta, ca și alte hărți din perioada interbelică, erau realizate la Institutul Cartografic „Unirea” din Brașov, unde se realizau și hărți școlare didactice. Tot în urma reformei administrativ-teritoriale care a intrat în vigoare în anul 1926, au apărut în România municipiile.

16 Downloads

Harta căilor ferate din România, anterior anului 1931

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar. Harta căilor ferate surprinde situația de până în 1931. În colțul din stânga sus apare vechiul semn al C.F.R-ului., din perioada regală.

15 Downloads

Harta fizică a României 1919-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar.

14 Downloads

România, harta solurilor, 1919-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar.

13 Downloads

România, populație, suprafață, creșterea animalelor, harta viticolă, harta pădurilor, 1919-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar.

14 Downloads

România, harta vegetației, 1919-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar.

13 Downloads

România, Harta Deltei Dunării, limanurile Mării Negre, fauna României, 1919-1940

Harta a fost achiziționată prin programele Centenar.

12 Downloads

Orar pentru clasa a III-a, 1955

Orarul face parte din colecția „Școala grănicerească” a Muzeului ASTRA și a aparținut uneia dintre fiicele învățătorilor Nicolae și Maria Poplăcean din Orlat. Cei mai mulți dintre noi am aruncat vechile rechizite, caiete și manuale. Prin urmare, păstrarea acestui orar a reprezentat un act cultural, piesa fiind acum o raritate. Observăm că pe orar scrie Școala de 7 ani, echivalentul școlii generale de mai târziu. În respectiva perioadă, de tristă amintire, copierea sistemului sovietic s-a realizat și în învățământ. Existau doar 10 clase pentru învățământul preuniversitar, din care primele 7 erau obligatorii. Observăm  şapte coperţi de publicaţii comuniste pentru copii şi tineret: „Luminiţa”, „Cravata roşie”, „Ştiinţă şi tehnică”, „Scânteia tineretului”, „Scânteia pionierului”, „Instructorul de pionieri” şi „Tineretul leninist”. Sub caseta cu orarul este desenată Casa Scânteii din Bucureşti, clădire nefinalizată în anul 1955 (a fost construită între 1952-1957), inspirată din arhitectura Universității Lomonosov din Moscova, ilustrând arhitectura stalinistă.

14 Downloads

Share on Facebook