Skip links

Tur virtual Muzeul ASTRA

Mai aproape de tine printr-un click!

Poți parcurge Muzeul în aer liber într-un tur virtual, dar noi te așteptăm să-l explorezi, să-l simți și să-l deguști in Dumbrava Sibiului!

Atracții principale

Vezi mai jos galeria de imagini cu principalele atracții:

Comorile ascunse

Te invităm să aflii povestea tuturor obiectivelor din lista de mai jos pe care le poți admira în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Moara din Dăbâca

Primul monument reconstruit în muzeul din Dumbrava Sibiului, în 1963, este moara din Dăbâca, o moară hidraulică cu aducțiune inferioară, o construcție fascinantă de la sfârșitul de secol XVIII, cu un spațiu destinat instalației de măcinat și un altul pentru camera de locuit. Bârnele sunt cioplite într-o tehnică veche, aproape dispărută din România. Moara din Dăbâca, județul Hunedoara deschide colecția de mori din muzeu, colecție care a fost dezvoltată în anii următori și care este unică în Europa. Aceasta moară a fost elementul simbol, reprezentativ al Muzeului Tehnicii Populare, regăsindu-se în sigla muzeului în perioada 1963 – 1989.

Colecția mulinologică

Colecția mulinologică este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentând toate tipurile energetice de mori cunoscute în spațiul Euro-Asiei, cu excepția "morilor mareice". Complexitatea colecției constă în diversitatea energetică și a tipurilor constructive. În Muzeul în aer liber sunt expuse mori de mână, "cu cai", de apă (cu una, două, trei și șase instalații) și de vânt, cu construcții fixe pe sol, sau plutitoare pe vase, cu transmisie directă sau cu angrenaj de transmisie (într-o treaptă sau în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă (morile "olandeze").

Din colecția de mori evidențiem următoarele instalații:

O invenție româneacă, Moara cu Alvan din Sălaj, moara cu cai din Timiș, moara cu 6 ciuturi din Găleșoaia, singura salvată în contextul european al instalațiilor de măcinat de acest tip și moara de la Bumbuiești, acționată de puterea umană.

Morile plutitoare de la Luncăcești, județul Maramureș și din Munteni, județul Vâlcea sunt unice la nivel național și printre puținele reprezentate în muzeele în aer liber europene. Nu mai vorbim de colecția de mori de vânt din Dobrogea, care surprind etapele evolutive în construcția instalațiilor care folosesc energia eoliană.

Casa din Vlădești

Casa din Vlădești, județul Vâlcea, datată 1837, o regăsiți pe bacnota de 10 lei. Impresionează prin parterul din piatră tesută cu mortar, ferestrele de mici dimensiuni, folosite pentru apărare și salba de stâlpi decorați de la foișor. Apropo, este foarte instagramabilă.

Cea mai mare casă din lemn de stejar din sud-estul Europei

Cea mai mare casă din lemn de stejar din sud-estul Europei, unde se găsește? Ați ghicit, în Muzeul ASTRA. Este vorba de casa din localitatea Almaș, județul Arad, construită acum 3 secole, mutată de trei ori, după cum se muta și satul. În gospodărie, cotețul pentru porci vă prezintă două rase de porci, autohtoni, magalița și Bazna care vă introduc în atmosfera bătăturii de altădată.

Capela Sixtină a bisericilor de lemn din România

Capela Sixtină a bisericilor de lemn din România, o puteți vizita în sectorul olărit. Este vorba de Biserica din Dretea, județul Cluj, datată 1672, de altfel cel mai vechi monument din colecția Muzeului în aer liber. Impresionează prin armonia proporțiilor și pictura pe o singură bucată de pânză realizată în 1742, pe peretele naosului.

CASA DIN DRAGU-BRAD, MUNȚII APUSENI

În sectorul tematic destinat mineritului puteți vedea o casă construită în anul 1957 pentru care s-a folosit o tehnică specifică anilor 1850. Casa este din Dragu-Brad, un crâng reprezentativ pentru zona munților Apuseni, depopulat la începutul anilor 2000. Interiorul casei este atipic amenajat prin prezența unei instalații care ilustrează memoria locului, a oamenilor și a utilizării sustenabile a resurselor. O poveste care abia așteaptă să fie spusă!

Casa celui mai bogat român din zona Roșia Montană

Casa celui mai bogat român din zona Roșia Montană o identificați în proximitatea zonei Etno Tehno Parc, vorbim de casa din Corna, județul Alba, construită în 1836, cu un gard din piatră zidită la rece. Se utiliza piatra rezultată din exploatarea auriferă de la șteamp, pe care îl vedeți mai jos de casă. Este vorba de șteampul din Abrud, localitate unde se practica extragerea aurului din rocile din zonă.

Casa din Bălănești, județul Gorj

Casa din Bălănești, județul Gorj este unică în contextul arhitecturii din lemn de stejar din Europa. Edificată la mijlocul secolului al XVIII-lea prezintă exemplul concret de durabilitate și utilizarea sustenabilă a resurselor lemnoase, prin respectarea unor reguli simple legate perioadele de tăiere și tehnica de lucru. Planul de la etaj în formă de L cu trei încăperi demonstrează ingeniozitatea meșterilor gorjeni, sursă de inspirație pentru marele sculptor Constantin Brâncuși.

HOMEPAGE

Click aici ca să mergi pe Homepage

EVENIMENTE

Click aici să vezi evenimentele

DIRECȚII

CLICK AICI să vezi LOCAȚIa pe Hartă

ABONAMENT

CLICK AICI SĂ VEZI LISTA DE TARIFE